Autoritatea Nationala pentru(?) Protectia(?) Consumatorului
Scris de JeanS pe martie 14, 2008
Nu stiu de ce, dar institutia asta ma uimeste pe zi ce trece, tot mai mult.
De curand, suparat pe E- ON gaz, ma gandeam sa “ii spun” la protectia(?) consumatorului. Nu stiam numarul de telefon sau alta modalitate de contact, si … nici o problema, intreb un motor de cautare, gasesc site-ul cu pricina, click. Cand se incarca pagina, stupoare!
Aflu, spre surprinderea mea, ca zilele astea, 10-15 martie (cica!), sunt dedicate, citez: “cunoasterii si respectarii drepturilor cetatenilor in calitate de cumparatori de produse sau de beneficiari ai unui contract”.
In fine, si mai jos sunt enumerate o serie de actiuni pe care si le-au propus domniile lor sa le presteze, selectiv, mi-au cazut ochii pe una mai interesanta, ca sa o omit pe aia cu mici consumatori (loloi-adica ma prapadesc de ras), citez din nou: “informarea consumatorilor prin comunicate zilnice”. [...] din nou stupoare! Sunt mai toata ziua prin oras, in “biroul meu” (autoturismul scoala) in permanenta, “vorbeste” un post de radio, sunt mai tot timpul pe la mall (acolo s-a mutat biroul examinari), “vizitez” suficiente magazine, supermarket-uri, hypermarket-uri, intalnesc diversi oameni in diverse locuri. Si totusi, chiar asa? sa nu fiu in nici o situatie omul potrivit de la locul potrivit?
Dar oricum, nu mai conteaza. Eu, in locul lor, faceam ziua de 15 martie, ziua … bla, bla, bla, cu desfasurare exacta, inte orele … sa zicem … 14.00 – 13.59. [...] nu se poate? [...] nu merge ceasul inapoi? [...] decat inainte? [...] Si ce daca? Oricum la noi situatia de anormalitate este considerata de mult normalitate. Ii dam “doua ciocane”, o “pilim putin” si … “las-o ba, ca merge-asa!”
Bine ca baietii de la E-ON, au fost de treaba, si mi-am rezolvat problema, dupa muuuuulte telefoane, pe la diverse servicii din institutie, ce-i drept, dar, bine si asa, ca … nu stiu cum o rezolvam altfel.
Ar fi fost a treia oara cand apelam la protectia(?) asta, a consumatorului, cica, si tare imi era teama ca primeam flit si de data asta, diplomat, raspunsul pe ocolite, nu direct bineiteles: “daca nu belesti ochii pe ce semnezi … asa-ti trebuie, fraiere!”.
